Conditii naturale favorabile pe de o parte, cauze politico-economice si sociale pe de alta parte au condus la aparitia de asezari omenesti pe teritoriul actualei comune Faraoani.
Prima mentiune documentara a toponimului Faraoani (in forma Forrofalva) o gasim intr-o lucrare in limba latina a calugarului iezuit Samuel Timon, care citeaza o sursa intitulata “Ephemerides Cibinienses”, unde se arata ca husitii, nu numai sasi, ci si unguri din Transilvania au fugit din tara in anul 1420 (in Moldova n.n.) si s-au asezat aici, sasii la Cotnari iar ungurii la Faraoani, Valea Seacă, Bacău si in alte localitati invecinate.
Prima atestare documentara a satului Faraoani o avem dintr-o scriere alui Dimitrie Cantemir “Discriptie Moldave” unde se spune ca Stefan cel Mare dupa lupta de a Baia cu Matias Corvin (1467) a adus prizonieri unguri si i-a impartit pe la boieri.
Cele notate mai sus ne indreptatesc sa credem ca asezarea Faraoani este mult mai veche. Faptul ca husitii au ales printre altele si satul Faraoani ca loc de stabilire demonstreaza ca aici era deja o puternica comunitate catolica, stiut fiind faptul ca husitii s-au indreptat catre asemenea comunitati sperand in atragerea lor la noua religie pe care o propovaduiau.
Fara o autoritate religioasa, pe de o parte puternica si influenta, pe de alta parte stabila si tenace, nu putem concepe rezistenta in fata prozelitismului husit. Prin urmare, credem ca un rol deosebit l-au avut in pastrarea credintei catolice preotii catolici din Faraoani si Episcopia Catolica de Bacău infiintata inca in 1391-1392.
Privitor la intelesul numelui “Faraoani” trebuie sa facem cateva precizari care sa clarifice aceasta problema in legatura cu care s-au facut si se mai fac inca afirmatii fanteziste fara suport stiintific. “Cele mai multe polemici si-au atins scopul cand au creat zapaceala si neincredere”. Aceasta constatare a lui N. Iorga se potriveste foarte bine problemei de mai sus.
SURSA : COMUNAFARAOANI.RO
SURSA FOTO: ASOCIATIA ROMANO CATOLICILOR
